Un vis

Penelopa visează cum puţini oameni o fac. De fapt visează ca îngerii care încă nu s-au trezit din somnul nemuririi şi nici n-or să o facă până la sunetul trâmbiţei din ziua de apoi. Penelopa visează plenar, cu toate simţurile, cu toate minţile, cu tot trupul. Să o priveşti pe Penelopa visând e o grozăvie şi puţini sunt cei care nu şi-ar pierde sufletul în această încercare.

Un vis. Penelopa se visează pe sine. În mâna dreaptă ţine un pahar. Ştie că trebuie să îl ofere cuiva. Unui bătrân. I-l întinde, şi în chiar acel moment observă că un ciob mare de sticlă e înfipt adânc în carnea mâinii ei. Bătrânul acceptă ceremonios paharul, apoi observă la rândul lui ciobul şi plin de solicitudine, cu un gest rapid, îl smulge. Imediat din rană începe să curgă copios sânge. nusitatu, vizibil îngrijat, rupe repede o foaie de hârtie din carnetul în care scria şi, făcând-o sul, o introduce în rana deschisă. Oamenii din jur se adună într-un lung şir ca să privească pe rând prin tunelul de hârtie în rana ei, ca într-un tub-caleidoscop.

Anunțuri

~ de nusitatu pe Februarie 18, 2008.

6 răspunsuri to “Un vis”

  1. hm.

  2. Bună popandela lu noe. Uite, nu e prea multă lume care face commenturi aici, aşa că am să încerc să vă provoc să elaboraţi mai amplu pe marginea lui hm. mai ales că văzui la un survol superficial că şi domnia voastră visează. Şi dacă tot aţi început, eu zic că mai bine vă consumaţi decât să vă păstraţi. Închei slugă prea-plecată a umbrei măreţiei matale (strâng din pumnişorii mei negri de ţigan şi zâmbesc larg, plin de speranţă)…

  3. hi hi. da, dar visul de la tine e unul literar cred, nu unul visat. hm-ul meu era de mirare bucurată și cu un pic de mână în șold, a „ia te uită, domle”. așa că îmi place mult cum scrii tu, iar cuvântul „grozăvie” m-a dat gata.

  4. Visul e visat să ştii, nu de mine, e adevărat, ci de Penelopa mea, care visează şi altele, încă mai „grozave”. E un mare privilegiu să culeg în dimineţi târzii visele adunate în plasa ei de fluturi în timpul nopţii. Admiraţia pentru scriituri este mai mult decât reciprocă (adică e mai reciprocă sau foarte reciprocă, ambele grade de comparaţie inventate). Pe mine m-a strivit poezia marelui Nichita…

  5. Frate! Uau!

  6. Da. Uau. De fapt eu sunt un norocos. Cred că toţi ţiganii sunt, de altfel. Mă aflu la confluenţa mai multor oceane onirice, minţi de tot felul îmi împărtăşesc spuma nopţilor lor. Unii sunt profeţi. De ei mă feresc cel mai mult. Îmi strică toate surprizele…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: